Consideraţii personale asupra Astmului bronşic profesional alergic

Autori: Letiţia Bucur (1), Damian Fotache (2), Cristina Bunghez (1),
Felicia Popescu (1), Lavinia Călugăreanu (1), Felicia Stroe (1)

1: Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti, Secţia de Medicina Muncii
2: Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, Clinica de Medicina Muncii

OBIECTIV:
Investigarea contextului etiologic şi epidemiologic al astmului bronşic profesional cu mecanism alergic, pe baza cazuisticii adunate în cursul unui studiu pe doi ani în Clinica de Medicina Muncii a Spitalului Clinic Colentina din Bucureşti.

MATERIAL ŞI METODĂ:
Raportăm rezultatele studiului clinic desfăşurat de-a lungul a doi ani de zile pe un lot de 212 cazuri de astm bronşic profesional din clinica noastră, cu accent pe sublotul de 80 cazuri de astm alergic.

REZULTATE:
În cadrul lotului de pacienţi luat în studiu, cazuistica de astm bronşic alergic a reprezentat 37,74% din totalul cazurilor de astm semnalate, de cca două ori mai puţin decât astmul iritativ.
Am încercat să explicăm acest procentaj prin investigarea amănunţită a tuturor parametrilor structurali ai sublotului de pacienţi alergici, din punctul de vedere al repartiţiei pe grupe de vârstă, sex, vechime profesională, ocupaţii, expunere la diverşi alergeni, stadii de gravitate a astmului, rezultatul testelor cutanate, polisensibilizare, efectul sinergic al unor factori iritativi şi alergici la acelaşi pacient.

CONCLUZII:
Principalele categorii profesionale care prezintă astm bronşic alergic profesional s-au dovedit a fi cele expuse la făina de grâu (brutari, patiseri, cofetari, morari) şi la fibrele textile (ţesători, confecţioneri textile), urmaţi la mare distanţă de expuşii la fibre de lemn, răşini sintetice, solvenţi organici, detergenţi, metale şi medicamente.
Spre deosebire de astmul bronşic prin expunere la iritanţi respiratori, cel alergic pare a implica mai frecvent femeile (cca 75%), însă acest lucru considerăm că se datorează specificului profesiilor (panificaţie, confecţii îmbrăcăminte), şi nu unui potenţial mai mare de sensibilizare a sexului feminin comparativ cu cel masculin.
Rinita cronică hipertrofică alergică (de asemenea profesională) se asociază de regulă astmului alergic, într-o proporţie mult mai mare decât în cazul astmului iritativ. În toate cazurile noastre ea a precedat instalarea astmului cu 2 luni până la 23 ani.
Evoluţia astmului alergic este din păcate infaustă chiar după scoaterea din mediul profesional, el mergând spre polisensibilizare (cel mai frecvent la praf de casă, acarieni, polen şi alimente), ceea ce constituie factorul principal de întreţinere şi agravare.
Nu s-a reuşit desensibilizarea nici unui caz, nici evicţia crizelor prin schimbarea locului de muncă în cadrul aceleaşi întreprinderi, singura soluţie viabilă reprezentând-o scoaterea definitivă din mediu prin recalificare profesională sau, de la caz la caz, pensionarea pe considerente medicale (pentru cumul de afecţiuni).

Lista tuturor rezumatelor lucrarilor prezentate la conferinta:

Referate speciale

Etapele de diagnostic ale astmului bronşic profesional

Conditii personologice si psihopatologice in bolile aparatului respirator

Bronhopneumopatiile cronice obstructive in mediul industrial

Lucrari prezentate oral

in ordine alfabetica

Lucari prezentate sub forma de poster

in ordine alfabetica

Afectarea căilor aerifere mici în expunerea profesională la carbură de siliciu

Aplicarea metodei electroneurografice unui lot de expusi la solventi organici

Astmul bronşic profesional la cerneluri tipografice - prezentare de caz

Astmul bronşic profesional la făina de grâu într-o întreprindere mijlocie de panificaţie - - revelaţiile unui control medical riguros -

Bronhopneumopatiile cronice obstructive in mediul industrial

Caz clinic de perforaţie sept nazal prin expunere profesională la bicromat de potasiu şi oxid verde de crom

Caz clinic de perforaţie sept nazal prin expunere la pulberi făina

Consideraţii personale asupra Astmului bronşic profesional alergic

Criterii de profesionalitate in Astmul bronsic

Efectul combinat al factorilor profesionali şi a fumatului în B.P.O.C.

Evaluarea parametrilor funcţionali în expunerea profesională la pulberi de lemn

Evaluarea impactului asupra stării de sănătate la personalul dintr-o secţie de reparaţii radiatoare expus profesional la un cumul de noxe

Expunerea profesională la hidrazină şi funcţia ventilatorie

Factori de risc pentru aparitia astmului bronsic profesional prin expunere la compusi fluorurati

Funcţia ventilatorie pulmonară în pneumoconiozele silicotice

Impactul expunerii profesionale la pulberi mixte asupra funcţiei ventilatorii pulmonare într-un combinat de utilaj greu

Intoxicatia cronică cu plumb - boală multiorganică, cu implicatii interdisciplinare - prezentare de caz

Metoda selectivă pentru analiza calitativă a stirenului la utilizarea vopselelor pe baza de solvenţi organici şi a răşinilor acrilice

Modificări neurologice periferice la subiectii expuşi cronic ocupaţional la solvenţi organici

Obiceiul fumatului in mediul ocupational

Prevalenta simptomelor respiratorii cronice in mediul ocupational

Prevalenţa modificărilor parametrilor PFV la muncitorii dintr-o întreprindere de confecţii

Prevalenţa simptomelor respiratorii în două comunităţi rurale de crescători de animale

Probe funcţionale respiratorii la un grup de muncitori patisieri

Relaţia dintre afecţiunile bronho-obstructive cronice şi activitatea superoxid dismutazei în absenţa fumatului

Riscurile profesionale specifice pentru lucrătorii din atelierele de turnare răşini poliesterice

Studiu clinic privind patologia asociată Astmului bronşic profesional

Studiu de evaluare a riscului expunerii la radiaţii electromagnetice a angajaţilor unei staţii releu de radio-televiziune, aspecte ale relaţiei doză efect