În România bolile profesionale cu declarare obligatorie sunt cuprinse într-o lista publicată în Anexa 22 a HG 1425/2006. Lista este fixă, însemnând că nu pot fi declarate boli care nu sunt cuprinse pe listă, dar face obiectul unor actualizări periodice.

Semnalarea suspiciunii de boală profesională cade în obligaţia legală a oricărui medic, cu prilejul oricărei consultaţii medicale, de orice specialitate (conform HG 1425/2006).

Semnalarea se face prin completarea fişei BP1, care este similar cu un Bilet de trimitere obişnuit, dar are implicaţii medico-legale.

Diagnosticul de boală profesională se pune de către medicii de medicina muncii, eventual în urma investigaţiilor ocazionate de internarea pacientului într-o clinică sau secţie de medicina muncii.

Confirmarea cazului de boală profesională are loc în urma anchetei realizate de către medicul de medicina muncii din cadrul ASP judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Dosarul de cercetare  al cazului de boală profesională cuprinde: opisul documentelor din dosar, document care atestă diagnosticul de boală profesională emis de către un medic de medicina muncii (bilet de externare din clinica de medicina muncii), eventual confirmarea diagnosticului prin Comisia de Pneumoconioze (dacă este cazul), Fişa BP1, documente care atestă expunerea (copie după cartea de muncă, copie după fişa de expunere la riscuri profesionale, copie după determinările de noxe), document despre evoluţia stării de sănătate la locul de muncă eliberat de medicul de medicina muncii care supraveghează medical pacientul şi procesul verbal de cercetare al cazului, cu care se finalizează ancheta, semnat de medicul de medicina muncii din cadrul ASP, inspectorul de muncă şi angajator sau reprezentantul legal al acestuia.

Declararea cazului de boală profesională se face de către medicul de medicina muncii din ASP.

Schemă rezumativă a etapelor semnalării şi declarării bolilor profesionale