Nistagmusul minerilor

Apare la mineri, după mai mulţi ani în subteran, în principal din cauza iluminatului insuficient, corelat cu prezenţa de gaze de mină. Este o boală profesională foarte rar întâlnită în zilele noastre, datorită îmbunătăţirii condiţiilor de iluminat şi de ventilaţie a minelor.

Nistagmusul este pendular „în gol”, apare iniţial intermitent, ulterior permanent, însoţit de cefalee, vertij, ataxie, vărsături, se accentuează la aplecarea capului în faţă (motiv pentru care bolnavii merg cu capul dat pe spate), se însoţeşte de nevroze, anxietate, tulburări de somn.

Cataracta profesională

Cataracta profesională apare prin expunere la agenţi fizici în context profesional: curent electric, radiaţii calorice, radiaţii ionizante.

Cataracta poate apărea după electrocutare prin curent industrial de tensiuni variate (de la 220 V la 50.000 V) sau fulger. Rapiditatea instalării şi gradul de opacifiere al cristalinului depinde de tensiunea curentului şi de locul de intrare sau ieşire al curentului din organism faţă de ochi. Ex.: cataractele prin fulger se instalează rapid, cele prin electrocutare cu tensiuni joase (220 V) se pot instala după luni sau ani după accident. La leziunea cristalinului se adaugă frecvent leziuni ale nervului optic, retinei sau uveei, care influenţează negativ prognosticul.

Cataracta prin radiaţii calorice (infraroşii) apare la muncitorii din turnătorii, furnale, industria sticlei, la sudori, cu expunere îndelungată.
Mecanismul apariţiei cataractei în acest caz este acumularea de căldură la nivelul cristalinului, ochiul nu dispune de receptori termici sau metode de disipare a căldurii (precum pielea).

Cataracta poate apărea prin expunere la radiaţii ionizante (X, beta, neutroni).

Intoxicaţii profesionale

• intoxicaţia acută cu alcool metilic nu este de obicei boală profesională întrucât apare numai prin ingestia accidentală de băuturi falsificate sau prin confundare cu alcool etilic (nevrită retrobulbară cu scotom central şi ambliopie)
• diferite toxice profesionale: sulfură de carbon (scotom central, discromatopsie de tip roşu-verde, tulburări de acomodaţie), insecticide organofosforice sau carbamaţi (boala Saku), monoxid de carbon (inegalitate pupilară şi paralizii oculomotorii), hidrocarburi – benzen sau dinitrobenzen (edem şi hemoragii retiniene, nevrite retrobulbare cu ambliopie şi midriază), plumb (ambliopie, amauroză, scotoame centrale şi periferice, nevrită retrobulbară, neuroretinite, atrofii parţiale, hemoragii retiniene etc.), arsen, cupru, fosfor (hemoragii retiniene), foarte rar mercur, iod;

Keratoconjunctivite

Apar prin expunere la radiaţii ultraviolete, care sunt absorbite în princpal la nivelul corneei şi conjunctivei.
Expunere profesională: sudură cu arc electric (sudori).

Fotooftalmii

Fototraumatism retinian datorat expunerii la radiaţii vizibile de intensitate foarte mare (ex.: reflectoare puternice din studiouri cinematografice, pot fi afectaţi operatori, artişti), se manifestă prin înceţoşarea vederii, cu imagini accidentale, scăderea acuităţii vizuale, îngustarea câmpului vizual, tulburări de simţ cromatic, cu durata de luni de zile.

Alte boli profesionale oftalmologice

Corpi străini (pulberi metalice)
Oftalmoconioze, blefaroconioze (prin expunere la praf, ciment, pulberi textile, făină)
Keratite, blefarite, conjunctivite iritative (prin expunere la substanţe chimice iritante)
Keratoconjunctivite (prin expunere la radiaţii ultraviolete)
Uveite, endoftalmite infecţioase (agenţi biologici)

Bibliografie:
Petre Cernea – „Tratat de oftalmologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2002