Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, foarte toxic (comparabil cu compuşii cianici), cu formula chimică H2S, mai greu decât aerul, se acumulează în partea de jos a spaţiilor slab ventilate (spaţii închise).

Expunere:

• surse naturale: gaze naturale, vulcani, izvoare sulfuroase, depozite de gaze naturale, peşteri
• descompunerea substanţelor organice: industria petrolului, dejecţii animale (zootehnie), resturi organice din diferite ramuri industriale (fabricarea hârtiei, industria alimentară, industria pielăriei), diferite tipuri de deşeuri, salubritate, canalizare

Această descompunere a substanţelor organice se realizează în mediu anaerob, către bacterii prezente ubicuitar, inclusiv în cavitatea bucală sau tubul digestiv, producând mirosurile neplăcute respective.

Efecte clinice:

• miros caracteristic de ouă stricate, uşor de sesizat chiar la concentraţii foarte mici, mult sub cele toxice, cu are rol de avertizare, obligând la părăsirea zonei; la concentraţii mari (peste 150 ppm) însă produce anosmie (pierderea mirosului), motiv pentru care mirosul nu este neapărat un indicator de încredere
• efect iritant foarte puternic la nivelul mucoaselor expuse (ochi, nas, căi respiratorii), cu intensitate în funcţie de expunere de la SICAS (=sindrom de iritaţie al căilor respiratorii superioare) până la edem pulmonar acut toxico-lezional
• efect toxic prin legarea fierului trivalent din citocromoxidaza mitocondrială celulare şi hipoxie celulară, cu afectarea tuturor sistemelor (mecanism şi simptome ca în intoxicaţia cu compuşi cianici)
• în caz de concentraţii mari (peste 750 ppm), moartea poate fi instantanee

Tratament de urgenţă:

• Îndepărtare de sursa de hidrogen sulfurat (mare atenţie la protecţia salvatorilor)
• Oxigen 100% (eventual în cameră hiperbară, dacă este necesar)
• Administrare de nitriţi şi inducere de methemoglobinemie, se formează sulfmethemoglobina, o formă toxic inactivă: nitrit de amil – inhalaţii (până la obţinerea accesului i.v.) şi nitrit de sodiu (10 ml sol. 3% în 5 minute), acelaşi mod de administrare şi doze ca şi în intoxicaţia cu compuşi cianici
• Tratament suportiv

În expunerea cronică la concentraţii mici de hidrogen sulfurat, apar iritaţia mucoaselor, astenie, inapetenţă, cefalee, iritabilitate, tulburări de memorie. Monitorizare prin determinarea tiosulfaţilor urinari (indicator de expunere).